Stresul este factor (sau ansamblu de factori) de mediu care provoaca organismului uman o reactie anormala; sau ansamblul al reactiilor fiziologice prin care organismul uman raspunde unui agent stresant, incercand sa se apere si sa isi mentina echilibrul de baza. De asemenea stresul este si un efort, incordare, tensiune neuropsihica, mai exact un ansamblu de perturbatii organice sau psihice. Acesta se gaseste sub toate formele de stres. Omul modern in aceste timpuri atinge toate formele stresului. Iar stresul, dupa cum deja se stie, este un factor declansator pentru multe probleme de sanatate, unele parti ale corpului fiind mai vulnerabile la acest stimul negativ.
Potrivit Men's Health, iata care sunt zonele organismului uman in care stresul "loveste" cel mai tare, si cateva solutii care te pot ajuta sa iti construiesti o bariera de aparare.
1. Creierul, deoarece secretia cronica de cortizol (hormon al stresului) poate declansa pierderi de memorie si depresie. Iata solutia: incearca sa muncesti cumpatat (cel mai probabil, acea secretie de cortizol in exces este declansata de mai multe ore de munca decat poate suporta lesne organismul sau de unele foarte solicitante). Straduieste-te sa nu mai vezi serviciul tau ca pe un element decisiv in cariera si ia-ti o zi libera (sau mai multe) atunci cand chiar simti ca nu mai poti.
2. Inima. Cercetatorii de la o universitate americana au incercat o noua metoda de a masura nivelul stresului: cu ajutorul foliculilor de par. Ei au luat mostre de foliculi de la mai mult de 100 de barbati - dintre care jumatate fusesera spitalizati pentru atac de cord - si au descoperit ca hormonul stresului se gasea intr-o cantitate mai mare la cei care avusesera probleme de inima. Tinand cont de faptul ca parul creste aproximativ un centimetru pe luna, cercetatorii au folosit mostre de trei centimetri ca o marca a nivelului de stres din ultimele trei luni ale subiectilor. Specialistii au concluzionat la finalul analizei ca rezultatele sprijina teoria conform careia stresul cronic creste riscul unui atac de cord la fel ca si cel acut. Iata solutia: incearca sa ai mai mult control asupra vietii tale, cum ar fi sa reusesti sa fii promovat. In cadrul unui studiu realizat la Universitatea Columbia, angajatii au fost impartiti in doua grupuri - subordonati si lideri (celor din urma dandu-li-se si sarcini care sa le stimuleze senzatia de putere). Ulterior, jumatate din angajatii din cele doua grupuri au fost nevoiti sa fure 100 de dolari si sa minta in privinta lor. Subordonatii care au fost nevoiti sa minta au avut reactii fizice provocate de stres si un nivel mai mare de cortizol, in timp ce angajatii lideri au avut un nivel mai mic de stres.
3. Sistemul nervos. Tine cont ca atunci cand esti stresat, hormonii te ajuta sa fii mai atent, iti ascut viziunea si iti pregatesc muschii pentru actiune, dar aceste reactii nu sunt indicate pe intervale lungi de timp. Iata solutia: infrunta adversitatea (dificultatea) pentru scurt timp, tocmai pentru ca acest lucru te poate energiza suficient cat sa faci fata provocarilor. Un alt studiu a scos la iveala faptul ca cei care au avut parte de o adversitate moderata au raportat o satisfactie mai mare precum si o sanatate mintala mai buna decat cei care au avut parte de un nivel ridicat de adversitate sau deloc. In doze moderate, ce nu te ucide te poate face mai puternic.
4. Muschii. Tensiunea de la nivelul spatelui si gatului, provocata de stresul psihic, plus probabil zile lungi petrecute stand aplecat deasupra tastaturii unui computer, pot declansa durere musculara. Iata solutia: stai in fata coltului unei camere; ridica coatele pana la inaltimea umerilor si plaseaza coatele, antebratele si palmele impotriva fiecarui perete. Inclina-te (in fata) pentru a contracta muschii pieptului si spatelui. Ramai asa 15 secunde, respirand adanc. Executa acest exercitiu la fiecare doua ore sau ori de cate ori te simti incordat.
5. Intestinele. Stresul stimuleaza secretia de acid din stomac, iar acest lucru poate afecta atat mucoasa stomacala, cat si intestinele (poate provoca balonare). Stresul poate altera inclusiv modul in care organismul proceseaza grasimea, facand ca aceasta sa fie depozitata mai mult in zona abdomenului. Iata solutia: fa ceva ca sa razi (uita-te la o comedie, la filmulete amuzante etc.). Mai multe studii au demonstrat deja ca yoga estompeaza stresul si reduce tensiunea arteriala, dar cercetari recente sugereaza ca si rasul ar avea acelasi efect.
6. ADN-ul. Hormonii de stres pot face ca telomerii - structuri genetice care protejeaza terminatiile cromozomilor - sa se scurteze. Iar daca acestia se scurteaza prea mult, celulele nu se mai pot multiplica. Iata solutia: incearca sa meditezi. Un studiu realizat la Harvard arata ca raspunsul psihologic la mediatie, tai chi si exercitii de respiratie poate neutraliza deteriorarile celulare provocate de stres.
Vindeca stresul tau
Omul modern acum poate sa combata stresul prin alegerea unui masaj terapeutic la birou. Printre efectele masajului la birou se numara: combaterea stresul si a oboselii puternice; energizarea si revitalizarea intregului organism; cresterea performantei si concentrarea angajatului; eliminarea tensiunii si contracturarea musculara datorata statului la birou; calmarea sistemul nervos central si intensificarea circulatiei sangvine; motivarea angajatul sa-si imbunatateasca sanatatea si stilul de viata; ridicarea moralului angajatului. Pe langa sedinta de masaj, se adauga muzica relaxanta, aromoterapie si o echipa de terapeuti tineri si cu experienta. Sedinta dureaza 15 minute, este realizata peste haine si elimina tensiunea din zonele cheie: cap, ceafa, spate, umeri, brate si maini. Te asteptam!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu